| 1 |
Globalizarea, pe lângă faptul că este discutată şi tratată sub diferite forme din prisma tuturor palierelor societăţii în care tră im, reprezintă un fenomen inevitabil. Nu suntem noi (nici ca indivizi luaţi în parte şi nici ca popor sau naţiune) în msur s decidem sau s alegem dac vrem globalizare, dac acceptm globalizare. Astzi globalizarea exist pur şi simplu, iar noi suntem oarecum predestinaţi s trim sub semnul acesteia, sub psectrul ei şi s-i facem faţ. Ce este sau ce înseamn îns în mod con cret acest fenomen pe care ne-am obişnuit s-l numim globalizare? Este imposibil s spuizm într-o definiţie sau într-o formul are toate resorturile pe care le implic aceast realitate. Pe scurt putem spune c globalizarea este "sistemul nou, foarte bine uns interconectat "care a înlocuit" sistemul lent, stabil, ciopârţit al Rzboiului Rece care dominase politica internaţional începând din 1945". Prin globalizare noi am devenit şi sunte "un singur fluviu" (Thomas L. Friedman). Pe acest cadru de baz şi generalizant se adaug apoi toate celelalte componente care alctuiesc societatea postmodern în care trim: economi co-financiar, politic, cultural şi chiar religios. Nimic din ceea ce se întâmpl acum în societatea noastr nu rmâne necontami nat de flagelul globalizrii. Globalizarea a devenit simbolul vremurilor în care trim. Forţa motrice care a direcţionat evoluţia lumii spre acest punct o constituie "mirajul" capitalismului liber de piaţ cu toate avantajele ce decurg de aici. Integrarea în mecanismele acestui sistem politico-economia pentru a beneficia din plin de efectele sale constituie un deziderat al tuturor popoarelor care aparţin culturii de factur european şi nu numai. Cei care au cunoscut o dat în mod direct sau chiar indirect superioritatea capitalismului liber de piat, în comparaţie cu celelalte tipuri de societţi economico-politice, sunt atraşi într-un mod ireversibil spre acesta. Iar o dat extins şi implementat acest sistem în cât mai multe prţi ale "lobului", devine imposibil funcţionarea normal a unei societţi civilizate care se autoexclude din acest proces. Aici intervine "lobalizarea", care creeaz o legtur sua conexiune real, simultan şi multipl, pe toate planurile, cu toate ţrile sau regiunile strbtute de acest "fluviu". Se poate spune c pe acest fond apar reacţiile adverse şi violente din partea acelor societţi care nu recunosc superioritatea c apitalismului liber de piaţ (al civilizaţiei europene) şi nu îşi exprim astfel intenţia de aderare la acesta |
Комментарии